erasmus

Alegeți subiectul:

Identitatea și participarea civică

Identitate și migrație

Identitate și școală

Identitatea educațională și vocațională

Formarea identității și caracterul

Identitate și stare de bine

Identitatea personală și socială

Identitatea și participarea civică

Interviu cu Prof. Lyda Lannegrand-Willems și cu Dr. Cyrille Perchec

Care au fost principalele întrebări la care ați încercat să răspundeți în cercetarea voastră?

Lyda: În primul rând am plecat de la ideea că tinerii doresc să-și găsească locul în societate. De asemenea, ei vor să găsească răspuns la întrebarea ”Cine sunt eu?” Dar ne-am întrebat cum definesc ei acest loc. Deci, principalele întrebări de cercetare au fost: Care sunt formele participrării civice în cazul tinerilor și cum sunt relaționate aceste forme de participare civică cu identitatea în curs de dezvoltare?

Citeste mai mult... Ce răspunsuri ați găsit la aceste întrebări?

Cyrille: Am identificat mai multe forme de implicare civică. Unii tineri au prezentat implicare civică puternică, în diferite moduri formale și informale. De exemplu, a fi membru al unui partid, al unui sindicat sau al unei organizații politice este un mod foarte formal de implicare civică; în timp ce a fi conectat la un grup Facebook care este preocupat de chestiuni politice este un exemplu de mod informal de implicare civică. Dar unii dintre tineri au prezentat, în contrast, lipsă de implicare/ dezangajare față de preocupările politice și societale. Și, de asemenea, am identificat ceea ce se numește o formă de "standby", caracterizată prin prezența interesului față de probleme politice și sociale, dar fără implicare activă. Este o formă "între" implicare și neimplicare civică. Și, mai ales în acest caz, profesorii, asistenții sociali și alți profesioniști care lucrează cu tinerii, au un rol major în promovarea dezvoltării personale a tinerilor. O altă constatare a fost că unii adolescenți și tineri adulți au fost caracterizați de pasivitate în ceea ce privește implicarea civică, identitatea personală problematică și respingerea identității sociale în același timp. De exemplu, un tânăr care are o problemă în a-și defini locul în societate și care nu știe cine este și, de asemenea, nu simte că aparține vreunui grup sau comunitate socială, un astfel de profil constituie o situație de risc pentru individ și pentru societate, spre exemplu, în ceea ce privește marginalizarea sau radicalizarea tinerilor.

Ce vă place cel mai mult/ ce vi se pare cel mai interesant la cercetarea voastră?

Lyda: A fost interesant să identificăm mai multe și diferite moduri prin care tinerii se implică în chestiuni politice și sociale și, de asemenea, să identificăm modurile în care se formează identitatea lor personală și socială. Ne-a făcut reală plăcere să explorăm și să descriem diversitatea implicării civice și politice la tineri.

În ce moduri va fi util? Gândiți-vă la două exemple. Ce poate să învețe un tânăr din asta?

Lyda: În primul rând tinerii pot învăța că nu există o singură cale de a te implica în societate. Sunt căi multiple pentru a face acest lucru, care se dezvoltă pe parcursul adolescenței și care au legătură cu formarea propriei identități.

Cum ar putea un profesor/ un practician să aplice rezultatele cercetării voastre în munca cu tinerii?

Cyrille: În ceea ce-i privește pe profesori și pe profesioniștii tineri, îi încurajăm să organizeze discuții critice și dezbateri cu tinerii pe subiecte actuale ”fierbinți”. De asemenea, ei ar trebui să promoveze participarea civică și acțiunile comunitare ale tinerilor prin proiecte dezvoltate de tineri pentru tineri. Aceste exemple de acțiuni pot spori procesele de explorare identitară, pot favoriza identitatea social incluzivă și pot consilida implicarea civică în diversitatea sa.

Câteva informații despre implementarea acestei cercetări: câte persoane au participat, dacă au existat momente neașteptate sau rezultate surprinzătoare etc.

Lyda: Această cercetare a fost realizată în Franța întrucât noi suntem cercetători francezi. Mai mult de 1200 de studenți francezi cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au luat parte la cercetare. Am fost surprinși de numărul de respondenți și de interesul lor pentru aceste întrebări. Prin urmare, ne dorim să continuăm investigația noastră, de exemplu să examinăm mai amănunțit de ce unele personae sunt implicate iar altele sunt neimplicate civic, cine sunt aceste persoane, care ar putea fi facilitatorii sociali, respectiv barierele percepute de tineri.

Cyrille: Deoarece este important ca toată lumea să își găsească locul în societate.

Care sunt cele patru cuvinte-cheie ale cercetării voastre? (gândiți-vă la cuvinte din limbajul uzual, nu din cel academic/ de cercetare)

Lyda: Diversitatea tinerilor, desigur.

Cyrille: Implicare/participare civică.

Lyda: Și, de asemenea, identitate și conviețuire.

Arata mai putin

"How is Civic Engagement Related to Personal Identity and Social Identity in Late Adolescents and Emerging Adults? A Person- Oriented Approach"

Authors: Lyda Lannegrand-Willems, Basilie Chevrier, Cyrille Perchec, Alexia Carrizales

"Journal of Youth and Adolescence", Volume 47, Issue 4, April 2018.

Identitate și migrație

Interviu cu Dr. Rasa Erentaitė

Care au fost principalele întrebări la care ați urmărit să răspundeți în cercetarea voastră?

În acest studiu ne-am concentrat asupra tinerilor minorităților entice și asupra modului în care se dezvoltă identitatea lor, cum abordează ei problemele lor de identitate, ce este cel mai important pentru ei. Deoarece până acum au existat puține cunoștințe integrate despre tinerii minorităților entice din Europa.

Citeste mai mult... Ce răspunsuri ați găsit la aceste întrebări?

Ceea ce am observat în această analiză a literaturii a fost că există un anumit suport pentru ideea că tinerii minorităților etnice din Europa au tendința să treacă printr-o criză de identitate mai intensă în comparație cu covârstnicii lor din grupul majoritar. Asta înseamnă că ei ar putea pune la îndoială apartenența lor la cultură, ar putea chestiona relațiile lor interpersonale sau alegerile lor profesionale mai intens decât tinerii din grupul majoritar. Pe de altă parte, din studiile existente nu reiese clar care sunt consecințele acestei activități identitare intensificate - dacă aceasta aduce rezultate identitare mai puțin favorabile pentru grupurile minorităților etnice sau le face mai rezistente, mai puternice și creează o situație mai favorabilă prin comparație cu tinerii din grupul majoritar. Unele studii susțin ideea că tinerii minorităților etnice au rezultate identitare mai puțin favorabile, dar alte studii nu au confirmat acest lucru. Și în particular - studiile care au arătat că tinerii minorităților etnice sunt foarte implicați în dezvoltarea identității lor ca agenți foarte creativi, care sunt capabili să construiască identități hibride, luând elemente din diferite grupuri, din diferite contexte și integrându-le în identitatea lor. Deci, această identitate hibridă pare a fi ceva ce este, de asemenea, specific tinerilor minorităților entice, care îi face să difere în anumite privințe de tinerii din grupul majoritar.

Ce vă place cel mai mult/ ce vi se pare cel mai interesant la cercetarea voastră?

Cel mai interesant pentru mine a fost că unele dintre rezultatele cercetărilor despre modul în care tinerii minorităților etnice își dezvoltă identitatea și care sunt rezultatele procesului de dezvoltare a identității au fost contradictorii. De exemplu, se poate vedea că pentru unii tineri angajamentele mai puternice față de grupul lor etnic, deci o identitate etnică mai puternică, ar putea fi legată de rezultate favorabile, cum ar fi starea de bine. Dar pentru același grup etnic dintr-o altă țară, care își construiește identitatea etnică, făcându-o mai puternică, ar putea să aducă rezultate opuse, adică ar putea fi legată de o stare de bine mai scăzută. Și când avem astfel de rezultate contradictorii, este foarte dificil să facem niște generalizări, așa că putem spune doar: OK, acest lucru este dependent de context și avem nevoie de mai multe studii.

În ce fel va fi util? Gândiți-vă la două exemple. Un profesor/ un practician poate aplica asta în munca cu tinerii?

Este important ca cei care lucrează cu tinerii din Europa, cu tinerii minorităților etnice, să ia în considerare faptul că formarea unei identități pentru tinerii minorităților etnice poate necesita mult mai multe resurse și mult mai multe eforturi din partea lor comparativ cu tinerii grupurilor majoritare. Deci, aceasta înseamnă că această problemă nu ar trebui să treacă neobservată și poate s-ar putea oferi resurse pentru acești tineri pentru a explora cine sunt ei: pentru a-și găsi identificări confortabile, pentru a-și găsi valori confortabile pentru ei, scopuri confortabile și așa mai departe. Cei care lucrează cu tinerii chiar trebuie să țină cont de acest lucru. O altă problemă este că e dificil să spunem ceva mai mult decât atât pe baza rezultatelor cercetărilor existente, deoarece ele sunt într-adevăr amestecate. Deci, asta înseamnă că cei care lucrează cu tinerii ar trebui să ia în considerare care este contextul pentru grupul minoritar etnic cu care au de a face și cum este țara, care sunt politicile țării, cum este grupul perceput de publicul larg, dacă este vorba despre un grup discriminat. Deci, toate acestea ar putea face o diferență crucială atunci când se analizează de ce sprijin au nevoie tinerii pentru dezvoltarea identității.

Ce pot învăța tinerii?

Un mesaj pentru tineri ar putea fi acela că ar trebui să aibă încredere în ei înșiși, în capacitatea lor de a găsi ceea ce este mai bun pentru ei în ceea ce privește identitatea. Pentru că vedem din exemplele din cercetare că tinerii sunt capabili să fie foarte creativi: pot construi identități hibride, pot alege ceea ce este cel mai convenabil, mai important și cel mai favorabil pentru ei în construirea identității lor. Deci, fii liber să explorezi, fii liber să explorezi nu doar ceea ce este la îndemână, în apropiere, dar și identități generale, cum ar fi identitatea globală, multiculturală, ca și identitatea europeană. Și toate acestea aduc într-adevăr resurse pentru tineri în dezvoltarea identității lor.

yCâteva informații despre implementarea acestei cercetări: câte persoane au participat, dacă au existat momente neașteptate sau rezultate surprinzătoare etc.

În acest studiu nu am colectat date noi, am analizat studiile existente, ne-am uitat la rezultatele lor și am încercat să venim cu câteva observații și generalizări bazate pe acele studii anterioare. A lucrat într-o echipă de 6 cercetători din 3 țări diferite. Și a fost, desigur, o adevărată provocare, dar și un avantaj. Avantaj deoarece 6 minți sunt chiar bune pentru brainstorming, pentru observații și pentru a veni cu idei majore interesante. Dar, pe de altă parte, când tebuie să integrezi idei, să integrezi acele rezultatele, devine cu adevărat dificil să lucrezi cu personae din diferite țări și într-o echipă de 6 cercetători. Deci, pentru mine a fost ceva cu adevărat nou și a fost prima experiență de acest fel, iar ultima parte, cea integrativă, a fost cu adevărat provocatoare.

Dacă cercetarea voastră ar fi un instrument medical – ce ar fi?

Aș spune că acest studiu nu seamănă cu un anumit instrument, ci mai degrabă cu o procedură de examinare medicală: atunci când iei eșantioane diferite cu diferite instrumente și încerci să faci o diagnoză generală sau o evaluare generală a situației acestui ”corp”. În acest caz - corp de cercetări asupra identității tinerilor minoritățior entice.

Care sunt cele patru cuvinte-cheie ale cercetării voastre?

Minoritate etnică, Europa, tineri și identitate.

Arata mai putin

"Identity Among Ethnic Minority Youth In Europe"

Authors: Rasa Erentaite, Lyda Lannegrand-Willems,Oana Negru-Subritica, Rimantas Vosylis, Jolanta Sondaitė, Saulė Raižienė

"European Psychologist"

Identitate și școală

Interviu cu Dr. Ingrida Gabrialavičiūtė și cu Dr. Rimantas Vosylis

Care au fost întrebările principale la care vreți să răspundeți în cercetarea voastră?

Rimantas: Întrebarea principală a studiului nostru a fost de a investiga modul în care experiențele școlare, mai specific cum se simte un elev la școală și ceea ce simte vizavi de școală, relaționează cu modul în care își construiește sinele la care ne referim ca fiind identitatea.

Ingrida: Și am vrut și să vedem dacă această influență este reciprocă. Ce vrem să zicem, că am încercat să aflăm cum experiențele de la școală pot afecta procesul de construire a identității și de asemenea este posibil ca modul în care tinerii își construiesc identitatea să afecteze modul în care văd ei de fapt școala și cum se simt de fapt la școală.

Citeste mai mult... Ce răspunsuri ați găsit la aceste întrebări?

Rimantas: Deci rezultatul principal al studiului nostru a fost că de fapt experiențele școlare sunt cele care afectează modul în care tinerii își construiesc identitatea și nu invers.

Ingrida: Două tipuri de experiențe la școală: implicarea școlară – participarea efectivă la activitățile școlare și burnoutul școlar – adică retragerea emoțională de la școală, sentimentul de epuizare – erau de fapt relaționate cu procesele de construire a identității în mod diferit.

Rimantas: Deci aceste două experiențe școlare erau relaționate foarte diferit cu aceste trei stiluri identitare. Implicarea școlară care este implicarea activă în activitățile școlare, a promovat în cea mai mare parte cel mai adaptativ mod de a gestiona întrebările identitare: stilul identitar informațional. Iar burnoutul școlar a promovat în cea mai mare parte aceste alte două strategii, dintre care una este evitarea întrebărilor identitare în general și stilul normativ care reflectă aderența la opiniile persoanelor importante despre sinele tău.

Ce vă place cel mai mult/ Ce vi se pare cel mai interesant la cercetarea voastră?

Rimantas: Cred că una dintre veșnicele cele mai interesante și mai frumoase părți ale cercetării este atunci când dezvolți ipoteze înainte de studiu și când faci studiul empiric, găsești susținere pentru ipoteza ta. Aceasta este partea care este întotdeauna foarte frumoasă pentru noi.

Ingrida: De fapt încercarea de a relaționa aspecte ale experiențelor școlare care nu au fost relaționate înainte. Am încercat să relaționăm modul în care implicarea școlară și epuizarea școlară se asociază cu procesele de construire a identității și am găsit confirmarea pentru acest lucru. Deci asta a fost cu adevărat cel mai interesant pentru noi ca cercetători.

În ce moduri va fi util? Gândiți-vă la două exemple. Ce poate să învețe un tânăr din asta?

Ingrida: Studiul nostru poate fi util pentru tineri deoarece reamintește faptul că poate fi chiar benefic să faci ceea ce școala îți cere să faci: să participi la clasă, să fii atent la profesori, să faci sarcinile. Pentru că nu te ajută numai să iei note mai bune, ci te ajută și să te dezvolți ca persoană.

Cum ar putea un profesor/ un practician să aplice asta în munca cu tinerii?

Ingrida: Studiul nostru poate fi util și pentru practicienii care lucrează la școală, pentru profesori, pentru că le atrage atenția la semnele participării tinerilor și la semnele epuizării școlare.

Câteva informații despre implementarea acestei cercetări: câte persoane au luat parte, au fost anumite momente neașteptate sau rezultate surprinzătoare etc.

Ingrida: A fost un studiu chiar lung. Întregul studiu a durat trei ani, am chestionat elevi din șapte școli dintr-un district din Lituania. I-am întâlnit pe elevi de trei ori – o dată pe an. Le-am dat aceleași întrebări. Deci, tot procesul a presupus mult efort, mult timp. Am avut nevoie să ținem legătura foarte bine cu elevii. Am încercat să îi motivăm să ne ajute să răspundem la niște întrebări, ceea ce câteodată părea plictisitor pentru ei – dar suntem fericiți că am făcut-o!

Dacă cercetarea voastră ar fi un instrument medical – ce ar fi?

Rimantas: Cred că ca și instrument medical ar fi cel mai aproape de un bisturiu al unui chirurg, deoarece este atât de precis, după cum văd eu. Deci studiul nostru a fost unul cantitativ, longitudinal, ceea ce înseamnă și că am adunat un eșantion destul de reprezentativ de adolescenți din Lituania și am utilizat instrumente înalt validate pentru a măsura aceste experiențe și stiluri identitare informaționale și, în final, am realizat analize statistice foarte complicate, ceea ce oferă estimări foarte precise ale acestor relații, deci de aceea pentru mine seamănă cel mai mult cu bisturiul unui chirurg.

Care sunt cele 4 cuvinte cheie ale cercetării voastre?

Rimantas: Principalul cuvânt cheie al acestui studiu, după cum văd eu, ar fi: cine sunt eu și cum îmi dezvolt percepția a cine sunt eu…

Ingrida : ...și ce fac la școală, cum mă simt la școală.

Arata mai putin

"How does School Experience Relate to Adolescent Identity Formation Over Time? Cross-Lagged Associations between School Engagement, School Burnout and Identity Processing Styles"

Authors: Rasa Erentaitė, Rimantas Vosylis, Ingrida Gabrialavičiūtė, Saulė Raižienė

"Journal of Youth and Adolescence", Volume 47, Issue 4, April 2018.

Identitatea educațională și vocațională

Interviu cu Dr. Oana Negru-Subtirica

Care au fost principalele întrebări la care încercați să răspundeți prin cercetarea dumneavoastră?

Știi cum se spune că dacă îți place școala, îți va plăcea și locul de muncă. Ei bine, spunem asta, dar știm foarte puține despre această vorbă în timpul adolescenței, când munca este o dimensiune foarte îndepărtată a vieții adolescenților. Deci, în această cercetare am vrut să vedem cum sunt legate educația și munca prin identitate.
Adolescenții au multe preocupări, totuși munca pe care o vor face într-un viitor foarte îndepărtat nu este adesea una dintre ele. Cu toate acestea, o mulțime de alegeri pe care le fac în timpul școlarizării influențează deciziile lor cu privire la activitatea lor vocațională viitoare.

Citeste mai mult... Ce răspunsuri ați găsit la aceste întrebăr?

În cursul anului școlar, angajamentele educaționale puternice - deci studenții care erau foarte implicați în educația lor - au ajutat și au impus angajamente profesionale puternice sau opțiuni privind viitoarele domenii de lucru. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un student care a fost foarte implicat în educația sa a devenit în timp, de asemenea, foarte implicat în alegerea lui pentru un viitor loc de muncă. Acest lucru este incredibil de important, pentru că asta înseamnă că elevii care au găsit un sens în educația lor, au reușit de asemenea să își extragă mai mult sens și la viitorul lor loc de muncă sau vocație. O altă constatare importantă a fost aceea că flexibilitatea profesională, adică menținerea opțiunilor deschise - vă place un loc de muncă, de exemplu, doriți să deveniți tâmplar, dar, de asemenea, aveți în vedere și că ați putea deveni un programator de calculator sau un medic - această flexibilitate profesională contribuie la consolidarea angajamentelor educaționale. Deci, vă ajută să deveniți mai mulțumiți, mai implicați în educația voastră. Înseamnă că acest tip de flexibilitate, care te pregătește de fapt pentru acest câmp de muncă extrem de volatil, contribuie foarte mult la întărirea implicării în educație.

Dintre aceste descoperiri ce a fost cel mai interesant pentru dumneavoastră?

În lumea contemporană se spune întotdeauna că renunțarea la obiectivele dvs. nu este bună, te face indecis, nu dă bine. Uneori chiar se spune că ești un ratat dacă renunți la obiectivele tale. Dar ceea ce am aflat a fost de fapt că renunțarea la obiectivele personale este un lucru bun. Această flexibilitate profesională despre care am vorbit, faptul că nu vă concentrați pe o singură direcție, ci aveți multe opțiuni deschise, este de fapt o dimensiune bună a renunțării la obiectivele personale. Pentru că înseamnă că aveți în minte mai mult de un singur scop ceea ce vă face mai adaptabili pentru educația dvs. și pentru viitoarea munca. Așadar, menținerea mai multor opțiuni active și pregătirea reconsiderării acestora este o dimensiune bună de renunțare la obiectivele dvs..

Ce poate să învețe un tânăr sau un profesionist din aceste rezultate?

O persoană tânără, cred că, tu sau eu, ne intrebam mereu - De ce stau în școală? De ce învaț ceea ce învăț în școală? Prin acest studiu veți înțelege că implicarea în școală și aderarea la educația dvs. vă ajută să aflați mai multe despre ceea ce doriți să faceți cu activitatea profesională viitoare. Școala are un scop îndepărtat, un scop mai mare, care în cele din urmă vă poate aduce mult mai multă fericire.
Din punctul de vedere profesional, fie ca profesor sau consilier, puteți vedea că vă puteți ajuta elevii prin intermediul a două niveluri, prin a-i face mai angajați în educația sau vocația lor. Educația și vocația sunt strâns legate, și căutând și analizând modul în care adolescenții își asumă, exploreză sau reconsideră obiectivele educaționale sau profesionale, puteți utiliza una sau alta pentru a îi ajuta prin consiliere sau în timpul orelor.

Cum ați realizat acest studiu?

În acest studiu au participat peste 1000 de adolescenți, 2 cercetători și 10 asistenți de cercetare. Pe măsură ce adolescenții au completat chestionarele de 3 ori pe parcursul unui an academic, a fost foarte interesant faptul că am observat că au început să reflecte mai mult asupra educației și asupra carierei lor. Și cum am oferit la sfârșitul programului și posibilitatea ca aceștia să participe la atelierele de auto-dezvoltare, chiar le-a plăcut să se gândească mai mult la ceea ce înseamnă educația și cariera lor în afară orelor de curs.

Care sunt principalele 4 cuvinte cheie ale cercetării dvs.?

Educație, carieră, adolescență.

Arata mai putin

"Reciprocal Associations between Educational Identity and Vocational Identity in Adolescence: A Three-wave Longitudinal Investigation"

Authors: Oana Negru-Subtirica, Eleonora Ioana Pop

"Journal of Youth and Adolescence", Volume 47, Issue 4, April 2018.

Formarea identității și caracterul/h1>

Interviu cu Ewa Topolewska-Siedzik

Care au fost principalele întrebări la care încercați să răspundeți prin cercetarea dumneavoastră?

Cum caută răspunsuri tinerii cu vârste de 13 si 16 ani la întrebarea „Cine sunt eu?”. Diferă în căutările lor sau fac aceleași lucruri? Și care este rolul caracterului lor în acest proces?
Se poate spune că personalitatea joacă un rol important în felul în care se comportă oamenii. Am realizat cercetări longitudinale, ceea ce înseamnă că am studiat aceiași oameni de cinci ori în perioada de 1,5 ani. Am vrut să găsim modul în care trăsăturile de personalitate influențează modul de formare a identității în două grupuri: adolescenți mai tineri și mai în vârstă.

Citeste mai mult... Ce răspunsuri ați găsit la aceste întrebări?

Odată cu înaintarea în vârstă, tinerii explorează din ce în ce mai mult cine sunt. În plus, putem spune că cei mai în vârstă caută mai mult și într-un mod mai activ. Mai mult., modul în care își adresează întrebări este într-adevăr legat de caracterul lor. Ce înseamnă? Putem spune că există două puncte forte în personalitatea noastră. Prima este asociată cu creșterea, așa cum am dori, de exemplu, să găsim ceva mai mult decât suntem în momentul respectiv. Iar cel de-al doilea punct forte este asociat cu modul în care am dori să rămânem constanți în toate comportamentele noastre. Aceste două puncte forte influențează modul în care tinerii caută răspunsul la întrebările legate de cine sunt sau cine vreau să fiu în viitor. Dar ceea ce este important, plasticitatea, primul punct forte al personalității este asociat cu creșterea, influențează cursul de explorare și cursul formării identității, dar numai în rândul adolescenților mai tineri. Deci, în jur de 13-14-15 ani. Mai târziu, în rândul celor mai în vârstă, nu mai funcționează..

Ce găsiți ca fiind cel interesant în cercetarea dvs.?

Cel mai important și cel mai interesant lucru este că adolescenții mai tineri, față de cei mai în vârstă diferă în modul în care sunt angajați în toate aspectele identitare. Iar ceea ce este și mai important, personalitatea joacă un rol complet diferit la începutul adolescenței față de mijlocul acelei perioade. Nu putem privi întreaga adolescență ca o perioadă uniformă. Adolescenții mai tineri și mai în vârstă se comportă diferit.

Unele informații despre punerea în aplicare a acestei cercetări: câte persoane au participat, au existat momente neașteptate sau rezultate surprinzătoare etc.

În cadrul cercetării noastre au participat aproape 2000 de tineri din Polonia. I-am vizitat de 5 ori la școală. Aceasta înseamnă că uneori este greu să răspundă la aceleași întrebări de 5 ori. Astfel, în prealabil am pregătit cadouri speciale, ateliere de lucru și, de asemenea, o publicație dedicată numai adolescenților care au participat la proiectul nostru și există cuvinte poloneze "moja droga" - modul meu: cine sunt eu și care sunt punctele mele forte.

Dacă cercetarea dvs. ar fi un instrument medical - ce fel de instrument ar fi acesta?

Cred că imaginile cu raze X sau chiar cu rezonanță magnetică. De ce? Pentru că încercăm să prindem acele lucruri greu de văzut în viața de zi cu zi, legătura dintre identitate și personalitatea tinerilor.

Care sunt principalele 4 cuvinte cheie ale cercetării dvs.?

Diferențele dintre adolescenții mai tineri și mai în vârstă.

În ce mod va fi utilă? Ce poate învăța un tânăr din acest studiu?e

Este normal ca uneori să nu știți ce vreți și cine sunteți cu adevărat. Aveți încă mult timp să vă aflați preferințele. Cu toții suntem diferiți în ceea ce privește nevoia de a fi deschiși sau în ceea ce privește mediul nostru, precum și nevoia de a ne proteja obiectivele, interpretările și strategiile. Asta înseamnă că personalitatea noastră - ceea ce suntem, este influențată de intensitatea procesului de formare a identității, deci nu trebuie să faceți exact aceleași lucruri pe care ceilalți le fac, puteți să vă urmați preferințele dvs., atât timp cât nu îi răniți pe alții. Este normal ca tinerii cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani și cei mai în vârstă, în jur de 16-18, să difere în angajamentul lor în căutarea răspunsurilor, iar în timpul adolescenței această nevoie crește.

Cum poate un profesor sau un practician care lucrează cu tinerii să folosească acest studiu?

Ca adulți, trebuie să ne amintim că oamenii sunt diferiți și, prin urmare, este imposibil să găsești o singură modalitate adecvată de formare a identității tinerilor. Deci, modul potrivit este ca tinerii să caute să fie responsabili și conștienți de propriile lor preferințe. Este deosebit de important să ne dăm seama că personalitatea, deci caracterul, influențează toate comportamentele noastre, inclusiv cele asociate cu formarea identității..

Arata mai putin

"Trajectories of Identity Formation Modes and Their Personality Context in Adolescence"

Authors: Ewa Topolewska-Siedzik, Jan Cieciuch

"Journal of Youth and Adolescence", Volume 47, Issue 4, April 2018.

Identitate și stare de bine

Interviu cu Dominika Karaś

Ce întrebări ați adresat în cercetarea voastră?

Cercetarea noastră a avut scopul de a răspunde la întrebarea: cum contribuie formarea identității din diferite domenii ale vieții la experiențierea stării de bine și care domenii ale vieții sunt cruciale pentru promovarea stării de bine la tineri. Prin identitate înțelegem răspunsul la întrebarea „Cine sunt eu?“ în domeniile de viață importante pentru adulții tineri. Căutarea răspunsului la această întrebare este legată de explorarea variatelor alternative de viață, a variatelor posibilități și luarea angajamentului asupra unora dintre ele.
Domeniile care au fost incluse în cercetarea noastră au fost: caracteristici de personalitate, viziunea asupra lumii, hobbiuri și interese, experiențe de viață, planuri de viitor și relațiile cu ceilalți.

Citeste mai mult... Ce răspunsuri ați găsit la aceste întrebări?

Am aflat că, din cele trei procese identitare, două dintre ele contribuie puternic la starea de bine în majoritatea domeniilor de viață pe care le-am investigat. Și aceste procese au fost angajamentul (care înseamnă deciziile luate într-un domeniu relevant pentru identitate) și explorarea în adâncime (pe care o înțelegem ca fiind adunarea de informații despre angajamentele existente). Cel de-al treilea proces identitar, reconsiderarea angajamentului (definit ca îndoieli avute legate de alegerile identitare curente), a dus la scăderea stării de bine a indivizilor. Însă, aceste relații nu au fost prezente în toate domeniile investigate.

Care au fost cele mai interesante rezultate din punctul vostru de vedere?

Cel mai interesant și mai surprinzător rezultat a fost faptul că domeniile de viață erau de fapt diferite în ceea ce privește relațiile dintre identitate și stare de bine.
Și cel mai important pentru starea de bine a tinerilor a fost domeniul personalității, iar asta înseamnă că a avea răspunsuri puternice și relativ stabile la întrebarea „care sunt caracteristicile mele de personalitate principale? Care sunt elementele personalității mele care sunt cele mai importante pentru a răspunde la întrebarea Cine sunt eu?“ este în strânsă legătură cu starea de bine în viață.

Ce poate învăța un tânăr și un practician din asta?

Ei bine, cred că ambele părți, atât tinerii, cât și profesorii sau alte tipuri de practicieni care lucrează cu tinerii, pot învăța din cercetarea noastră că explorarea identitară este extrem de importantă pentru a avea o stare de bine în viață.
Deci, a ști cine sunt eu în diferite domenii ale vieții îmi oferă o stare de bine, mă face să mă simt bine și fericit, deci promovarea și întărirea dezvoltării identității la școală este extrem de importantă pentru dezvoltarea tinerilor.

Cum ați implementat cercetarea?

Am investigat mai mult de 1300 de tineri. Unii dintre ei au completat chestionarele online, iar alții au completat chestionare standard pe hârtie.
I-am contactat în diferite contexte, precum universități, locuri de muncă, grupuri de discuții, website-uri și așa mai departe... Și, de asemenea, am utilizat instrumente psihologice cu fidelitate bună pentru a măsura procesele identitare și starea de bine.

Dacă această cercetare ar fi un instrument medical – ce ar fi?

Cred că ar fi un CT (n.n. computer tomograf), deoarece am încercat să obținem o imagine întreagă, completă a relațiilor investigate și am încercat să cuprindem o întreagă varietate a domeniilor de viață importante pentru tineri și identitatea lor.

Ai putea descrie cercetarea voastră în patru cuvinte?

Cred că patru cuvinte care sunt cele mai importante pentru cercetarea noastră sunt: desigur identitatea, starea de bine, și, cred eu, angajamentul identitar și explorarea identitară.

Arata mai putin

"The relationship between identity processes and well-being in various life domains"

Authors: Dominika Karaś, Jan Cieciuch

"Journal of Youth and Adolescence", Volume 47, Issue 4, April 2018.

Identitatea personală și socială

Interviu cu Dr. Flavia Albarello

Care este întrebarea ta de cercetare?

Această cercetare a fost despre alegerile tinerilor în domeniul educațional și relațional și identificarea lor cu grupul de colegi de clasă și grupul celor mai buni prieteni.

Citeste mai mult... Rezultate?

Am găsit câteva rezultate interesante, dar cel mai important a fost că măsura în care un tânăr era mulțumit de relațiile sale cu colegii afecta efortul pe care îl depunea în alegerea sa educațională, iar măsura în care era mulțumit de prietenii săi afecta efortul pe care îl depunea în relația cu cei mai buni prieteni.

Cel mai interesant rezultat?

Cel mai interesant rezultat a fost că identificarea cu colegii și cu prietenii a afectat alegerile personale individuale în domeniul educațional și în domeniul personal, ceea ce înseamnă că dacă știu că un tânăr este mulțumit de clasa lui și este devotat colegilor și grupului de prieteni, atunci cu atât mai mult această persoană este satisfăcută și implicată în studiul său și în relația mai importantă cu cei mai buni prieteni, de exemplu.

Ce pot învăța profesorii și tinerii din asta?

Această cercetare le spune profesorilor că, cu cât reușesc să construiască un climat plăcut și să îi facă pe tineri să se identifice cu ceilalți colegi ca un grup, cu atât vor avea elevii mai mult succes academic și vor fi mai implicați în ceea ce studiază. Și, de asemenea, tinerii pot înțelege că măsura în care ei reușesc să creeze relații pozitive cu ceilalți, cu prietenii, îi va ajuta să gestioneze relații puternice cu cei mai buni prieteni și cu partenerii pe viitor. Deci cred că relațiile bune cu ceilalți și identificarea cu prietenii poate fi foarte utilă pentru ei în viitor.

Câteva detalii despre implementare?

Am derulat această cercetare pe parcursul întregului an academic, participanții au trebuit să răspundă la același chestionar de 3 ori, la distanță de 3 luni de la un val la altul. Prima dată am obținut consimțământul de la participanți și de la părinții lor, desigur, și cel mai interesant este că au fost foarte fericiți să participe la acest studiu despre sine și identitatea lor personală, erau dornici să înțeleagă ceva despre ei înșiși, erau foarte deschiși cu noi și la întrebările personale, iar rezultatele au fost foarte interesante în acest sens.

Dacă această cercetare ar fi un instrument medical – ce ar fi?

Cred că cercetarea noastră poate fi definită ca o vitamină pentru tineri ca să le crească relațiile cu ceilalți la școală, cu prietenii și să îi facă să se simtă mai bine în acest context.

Ai putea descrie cercetarea voastră în patru cuvinte?

Principalele cuvinte cheie ale acestui studiu sunt: tineri; identitate personală – care este modul în care mă definesc pe mine, ce decid că vreau să fiu, de exemplu un profesor, un elev, o mamă, un chirurg; identitatea socială – care se referă la importanța grupului căruia îi aparțin în viața mea, relația mea cu ceilalți; și studiu longitudinal care se referă la metoda pe care am utilizat-o ca să studiem dezvoltarea identității personale și sociale.

Arata mai putin

"I and Us: A Longitudinal Study on the Interplay of Personal and Social Identity in Adolescence"

Authors: Flavia Albarello, Elisabetta Crocetti, Monica Rubini

"Journal of Youth and Adolescence", Volume 47, Issue 4, April 2018.

Back to top
These materials were produced within the framework of the INSIDE Project. The project has been funded with support from the European Commision. Publications and products reflect only the views of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.